Către Ministrul Mediului din România

Proiectul BearSafe propune montarea de coliere GPS pe urși și o aplicație mobilă de alertare pentru a proteja oamenii și a reduce conflictele om–urs.

Abstract

Conflictele om–urs reprezintă o problemă emergentă în România, determinată de creșterea populației de urs brun (Ursus arctos) și de extinderea habitatelor antropizate. Date recente furnizate de Ministerul Mediului (2025) indică o populație estimată între 10.419 și 12.770 de exemplare, mult peste capacitatea optimă a ecosistemului, evaluată la circa 4.000 de exemplare. Consecința este intensificarea interacțiunilor periculoase, reflectate prin atacuri asupra oamenilor, distrugeri materiale și presiune asupra politicilor de conservare.

Proiectul „BearSafe” propune o soluție tehnologică integrată, menită să reducă riscurile prin implementarea unui sistem de monitorizare și avertizare în timp real. Componenta centrală este reprezentată de montarea de coliere GPS pe exemplare selectate, cu transmiterea datelor către o platformă digitală care generează alerte. Acestea sunt comunicate populației și autorităților prin intermediul unei aplicații mobile, ce include hărți de risc, funcții de raportare și recomandări de siguranță.

Metodologia prevede o etapizare în două faze: sistem pilot pe un eșantion de 100 de urși în zone critice (12 luni), urmată de extinderea națională (500+ exemplare monitorizate) și integrarea cu structurile de urgență. Bugetul estimat pentru faza inițială este de aproximativ 420.000 euro, cu posibilitatea finanțării prin programe europene, buget național și parteneriate public–private.

Prin caracterul său interdisciplinar – combinând ecologia, tehnologia informației și politicile publice – proiectul contribuie la protecția vieții umane și la conservarea biodiversității. BearSafe se dorește un model scalabil de bune practici în gestionarea faunei mari, cu relevanță la nivel european.

Situația curentă în România

Număr urși și cercetări recente
Un studiu oficial din 2025 estimează populația de urși bruni din România la între 10.419 și 12.770 de exemplare, pe baza a peste 24.000 de probe genetice recoltate din 25 de județe, cu nivel de încredere de 95%. Acesta este cea mai solidă estimare de până acum, față de cifrele anterioare care variau și care erau bazate pe observații vizuale sau metode indirecte. Studiul face parte din Proiectul „Implementarea Planului Național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, finanțat prin programe europene și derulat de Ministerul Mediului, Romsilva, INCDS „Marin Drăcea” etc.

Discrepanța între populația estimată și capacitatea mediului
Numărul optim estimat de urși bruni pe care habitatul natural al țării îl poate susține este considerat a fi mult mai mic, în jur de 4.000 de exemplare. În anumite fonduri cinegetice populația este semnificativ peste ceea ce se consideră „optim”, ceea ce crește riscul de incidente. De exemplu, la Fondul Cinegetic 5 Arefu, s-a estimat că sunt ~112 urși, față de un număr optim de ~25.

Creșterea incidentelor om–urs
Există cazuri recente (2025) de persoane rănite sau chiar ucise de urși, în special în zone turistice sau montane. De exemplu, un motociclist italian a fost ucis pe Transfăgărășan după ce a fost atacat de un urs. Alte incidente: un motociclist de 73 de ani mușcat de urs pe Transfăgărășan; un bărbat din Mureș grav rănit de urs în timp ce lucra pe câmp. Autoritățile recunosc că pe Transfăgărășan, în fiecare an apar urși și incidente, dar soluțiile adoptate sunt insuficiente sau nu sunt aplicate eficient.

Gestionarea curentă și limitările sale
Legislație: există OUG 81/2021 şi alte reglementări care permit intervenții atunci când urșii intră în localități sau reprezintă pericol. Gestionarea prin cote de prevenție (vânat legal cu derogări) şi relocări temporare în anumite cazuri. Aceste măsuri nu sunt suficient de reactive sau de predictibile. Transparența și informatizarea nu sunt încă la nivelul optim: există zone în care autoritățile nu au date în timp real, sau nu au mijloace tehnologice eficiente de avertizare şi intervenţie. Rapoartele oficiale indică nevoia unui plan de monitorizare genetică, zonare și management mai precis.

Motive pentru implementarea proiectului BearSafe

Protejarea vieților umane
Creșterea numărului de urși și incidentele asociate pun viața oamenilor în pericol. Autoritățile trebuie să dispună de soluții proactive, nu doar reactive.
Conservarea speciei și biodiversității
Populația mare de urși, dacă nu e gestionată corect, poate duce la conflicte, spate riscul de vânători sau de măsuri de control drastice. Un management echilibrat ajută la conservare.
Eficiență și reacție rapidă
Sistemul de localizare și alertare poate reduce timpul de reacție al autorităților și poate preveni situații de risc înainte să escaladeze.
Sensibilizare și responsabilizare comunitară
Aplicația mobilă și implicarea cetățenilor pot crește gradul de conștientizare și pot schimba comportamente (ex: hrănitul ursului, apropiere, fotografiere etc.).
Sprijin pentru decizii politice bazate pe date
Autoritățile pot folosi date din sistem pentru zonare mai bună, planificarea măsurilor de intervenție, stabilirea cotelor de prevenție sau relocare.

Obiective proiect

Avertizare în timp real pentru cetățeni și autorități privind apropierea ursului.
Monitorizare constantă a unor exemplare selectate (coliere GPS) pentru a genera date precise de mișcare și zone de risc.
Reducerea numărului de incidente om–urs, inclusiv accidente rutiere și atacuri.
Îmbunătățirea colaborării între autorități locale, serviciile de urgență, comunitatea locală și ONG-uri implicate.
Raportare și transparență sporită în gestionarea faunei sălbatice.

Concluzie

Datele recente arată o populație de urs brun mult mai mare decât ce se considera anterior, dar și un dezechilibru între capacitatea habitatelor și numărul urșilor. Incidentele se repetă, mai ales în zone turistice și rutiere, fără un sistem eficient de alertă și reacție rapidă. Proiectul BearSafe oferă o soluție practică, tehnologică, scalabilă, care poate să reducă riscurile, să informez comunitățile și să susțină politici publice responsabile.

Propunere proiect

Titlu proiect: „BearSafe – Sistem integrat de monitorizare și avertizare pentru reducerea conflictelor om–urs”

Obiectiv: Protejarea oamenilor și a urșilor printr-un sistem de monitorizare digitală bazat pe senzori de localizare și o aplicație mobilă de alertare în timp real.

Proiectul „BearSafe” propune dezvoltarea unei soluții integrate de tip „early warning system”, cu următoarele obiective:

Crearea unui sistem digital de monitorizare a urșilor pe baza colierelor GPS;
Transmiterea automată a datelor către o platformă centralizată;
Alertarea cetățenilor și turiștilor printr-o aplicație mobilă atunci când un urs se apropie de zonele populate;
Sprijinirea autorităților (ISU, Jandarmerie, Poliție Locală, Romsilva) pentru intervenții rapide și eficiente;
Crearea unui model european de bune practici pentru gestionarea conflictelor om–faună.

Soluția tehnologică: Proiectul este construit pe trei componente principale:

Coliere GPS pentru urși
1. Dotarea inițială a 100 de exemplare cu coliere de localizare satelitară/GSM.
1. Selectarea urșilor din zone cu risc ridicat (Brașov, Harghita, Covasna, Prahova, Argeș).
1. Transmiterea datelor în timp real către serverele centrale.
Platformă digitală de gestionare a datelor
1. Colectarea, stocarea și analiza mișcărilor urșilor.
1. Algoritmi de predicție a riscului, pe baza rutelor și proximității de așezări.
1. Interfață pentru autorități, cu hărți dinamice și rapoarte.
Aplicație mobilă pentru cetățeni și turiști
1. Notificări push atunci când un urs este detectat în apropiere.
1. Hărți de risc, trasee alternative, recomandări de siguranță.
1. Funcție de raportare prin care utilizatorii pot semnala prezența urșilor.

Beneficii anticipate

Sociale: reducerea atacurilor și a riscurilor pentru comunități și turiști.
Ecologice: protejarea speciei prin prevenirea intervențiilor letale.
Economice: creșterea siguranței în zonele turistice montane.
Instituționale: sprijin pentru luarea deciziilor bazate pe date.
Internaționale: poziționarea României ca exemplu de bună practică în conservarea faunei prin tehnologie.

Pași de implementare

Analiză și pregătire (0–3 luni)
1. Identificarea zonelor pilot.
1. Parteneriat cu Romsilva, Ministerul Mediului, ONG-uri de mediu.
1. Selectarea furnizorilor de coliere GPS și platformă software.
Echipare urși și testare tehnică (4–9 luni)
1. Montarea a 50–100 coliere GPS pe urși.
1. Configurarea serverului central și a algoritmilor de alertă.
1. Testarea transmisiei datelor (LoRa, GSM, satelit).
Dezvoltare aplicație mobilă (4–9 luni, paralel)
1. Design și implementare aplicație mobilă.
1. Testare beta cu populația locală.
1. Integrare cu sistemul de notificări push.
Lansare pilot (10–12 luni)
1. Lansarea aplicației în App Store și Google Play.
1. Campanie locală de informare.
1. Monitorizare impact și colectare feedback.
Extindere națională (12–24 luni)
1. Creșterea numărului de urși monitorizați la 500+.
1. Extindere în toate zonele montane cu risc.
1. Integrare cu sistemele ISU și Jandarmerie.

Estimare costuri (pentru proiect pilot – 100 urși, 1 an)

Coliere GPS satelit/GSM: 100 × 1.500 € = 150.000 €
Platformă software și servere: 50.000 €
Dezvoltare aplicație mobilă: 80.000 €
Echipamente și operațiuni montaj: 70.000 €
Campanii informare și training local: 30.000 €
Suport și mentenanță 1 an: 40.000 €

Total pilot: ~420.000 €

Pentru extinderea națională (500 urși), costurile cresc la aprox. 1,8–2 milioane €.

Timeline sumar

Luna 1–3: pregătire și parteneriate.
Luna 4–9: montare coliere + dezvoltare aplicație.
Luna 10–12: lansare pilot și campanie.
Luna 12–24: extindere națională.

Surse de finanțare

Fonduri europene (PNRR, POIM, programe LIFE+ pentru biodiversitate).
Buget de stat prin Ministerul Mediului.
Sponsorizări private (companii de telecom, firme IT, turism).

Concluzie

Proiectul BearSafe transformă digital gestionarea conflictului om–urs, folosind tehnologia pentru a salva vieți și a proteja biodiversitatea. Este o soluție scalabilă, aplicabilă imediat, și poate fi un model european de bune practici.

Implementarea acestui sistem reprezintă o investiție strategică cu beneficii sociale, ecologice și economice pe termen lung.

Proiect de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Programului „BearSafe – Sistem integrat de monitorizare și avertizare pentru reducerea conflictelor om–urs”.

1. Context și fundamentare

România deține una dintre cele mai mari populații de urs brun (Ursus arctos) din Europa. Conform rezultatelor preliminare comunicate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în anul 2025, pe baza a peste 24.000 de probe genetice colectate, populația de urs brun este estimată între 10.419 și 12.770 exemplare (nivel de încredere 95%). Aceasta depășește semnificativ capacitatea de suport optimă a habitatului, estimată la circa 4.000 de exemplare.

Discrepanța între populația actuală și capacitatea habitatului natural generează conflicte repetate între urși și comunitățile umane, în special în județele Brașov, Harghita, Covasna, Prahova, Argeș și Mureș.

Incidente grave au fost raportate și mediatizate în 2024–2025:

Atacuri soldate cu victime umane pe Transfăgărășan (inclusiv un turist străin decedat);
Persoane rănite în județele Mureș, Brașov și Harghita;
Prezența constantă a urșilor în zone urbane și turistice, inclusiv Brașov, Sinaia și Băile Tușnad.

Aceste situații afectează siguranța cetățenilor, turismul și imaginea României, generând presiune asupra autorităților pentru a lua măsuri. În prezent, instrumentele legale de intervenție (OUG nr. 81/2021 privind metodele de intervenție imediată, relocare și extragere) s-au dovedit insuficiente pentru a preveni incidentele.

2. Scopul Programului

Programul „BearSafe” are ca obiectiv reducerea conflictelor om–urs prin implementarea unui sistem digital de monitorizare și avertizare. Acesta presupune:

Montarea de coliere GPS pe un număr reprezentativ de urși din zone critice;
Crearea unei platforme centrale de colectare și analiză a datelor;
Dezvoltarea unei aplicații mobile pentru cetățeni și turiști, care să transmită alerte în timp real;
Integrarea datelor cu sistemele de urgență (ISU, Jandarmerie, Poliție Locală).

3. Beneficii

Siguranța populației: reducerea riscului de atacuri și accidente.
Protejarea biodiversității: prevenirea vânătorii excesive prin măsuri proactive.
Suport pentru autorități: reacție mai rapidă, bazată pe date obiective.
Impact economic pozitiv: siguranță sporită pentru turismul montan.
Model european: România poate deveni lider regional în managementul faunei prin tehnologie.

4. Costuri și finanțare

Pentru un proiect-pilot de 100 de urși monitorizați pe o perioadă de 12 luni, bugetul estimat este de 420.000 euro, din care:

Coliere GPS: 150.000 euro
Platformă software și servere: 50.000 euro
Aplicație mobilă: 80.000 euro
Echipamente și operațiuni montaj: 70.000 euro
Campanii informare: 30.000 euro
Mentenanță: 40.000 euro

Pentru extinderea la nivel național (500 urși), costurile sunt estimate la 1,8 – 2 milioane euro.

Surse de finanțare:

Fonduri europene (PNRR, Program LIFE, POIM);
Bugetul de stat (Ministerul Mediului);
Parteneriate public–private cu operatori telecom, companii IT și turism.

5. Plan și calendar

0–3 luni: Analiză, parteneriate, selecția zonelor pilot.
4–9 luni: Montarea colierelor GPS și dezvoltarea aplicației mobile.
10–12 luni: Lansarea proiectului pilot și campania de informare publică.
12–24 luni: Extindere națională și integrare cu structurile MAI.

6. Concluzie

Adoptarea Programului „BearSafe” reprezintă o măsură strategică de protecție a populației și a biodiversității, aliniată la bune practici europene. Prin utilizarea tehnologiei moderne, România poate reduce semnificativ conflictele om–urs, evitând tragedii umane și pierderi de faună.

Se propune adoptarea Hotărârii de Guvern pentru aprobarea Programului „BearSafe”.

Semnat,
Ionel BOBOC

Arhitectură – Soluție tehnică

În continuare, o propunere tehnică completă, axată pe LoRaWAN pur și balize UWB și BLE pentru perimetre critice. Ținta este timp scurt de alertă, cost mic pe eveniment, autonomie mare și operare locală robustă.

1. Arhitectură la nivel înalt

Coliere simple cu beacon BLE. Nu se colectează GPS pe animal. Se trimite doar identificator unic și putere semnal.
Rețea LoRaWAN privată. Gateway-uri pe clădiri publice, stâlpi de iluminat, refugii montane.
Balize fixe UWB și BLE în perimetre critice. Fac detecție de proximitate sub 10 metri și triangulare sub 1 metru cu UWB.
Server LoRaWAN de rețea și aplicație on premise sau cloud. Motor de reguli cu geofencing la nivel de clădire, cartier, traseu turistic.
Aplicație pentru autorități și widget public de alertare locală. Notificări push. Panou LED local opțional.

2. Perimetre critice și strategie de acoperire

Țintește zone cu trafic uman ridicat.

Stațiuni montane. Promenadă, zone de cazare, parcări, puncte de colectare a deșeurilor.
Localități periurbane. Școli, grădinițe, piețe, stații de autobuz.
Drumuri turistice. Belvederi, parcări de pe trasee, refugii.
Gropi de gunoi, platforme de colectare, zone de hrănire accidentală.

Plasare tipică.
• Balize UWB la intrări în perimetru, colțuri clădiri, stâlpi. Distanță între balize 25 până la 35 m în exterior.
• Scanere BLE cu uplink LoRa la fiecare 50 până la 80 m în exterior.
• Un gateway LoRaWAN pentru 1 până la 2 km de rază urbană. Redundanță doi la fiecare oraș mic.

3. Componente tehnice

3.1 Baliză perimetrală BLE+LoRa

Funcție. Scanează BLE pe canale 37, 38, 39. Filtrează MAC-ul mascat al colierului. Trimite uplink LoRaWAN cu RSSI și timpul detecției.
Hardware.
• MCU ultra low power.
• Radio LoRa SX1262 sau echivalent.
• Modul BLE 5.0.
• Alimentare solară 5 până la 10 W, baterie LiFePO4 6 până la 12 Ah.
• IP67. Temperaturi minus 30 până la plus 55 C.
Autonomie. 5 zile fără soare.
Montaj. Stâlp 3 până la 4 m. Antenă LoRa 5 dBi.

3.2 Ancoră UWB fixă

Funcție. Măsoară distanțe TWR TDoA. Triangulează poziția când detectează colierul cu tag UWB activ.
Hardware.
• Modul UWB Decawave/DW3000 sau echiv.
• GNSS simplu pentru sincronizare sau PoE cu PTP.
• Conectivitate LoRa pentru evenimente sau Ethernet PoE unde există infrastructură.
Precizie. 0,3 până la 1 m în linie de vizare.
Plasare. Minim 3 ancore per zonă, ideal 4 pentru robustețe.
Consum. 0,5 până la 1,5 W. Alimentare PoE sau solar.

3.3 Colier foarte ușor BLE+UWB tag

Funcție. Emite beacon BLE la 1 până la 2 secunde în mișcare. Activează UWB doar la comandă din perimetru sau când RSSI trece un prag.
Hardware. MCU cu criptografie, BLE 5, UWB. Baterie Li-SOCl2 3 până la 7 Ah. Greutate sub 1 la sută din masa corporală. Mecanism de eliberare la 24 luni.
Autonomie. 18 până la 30 luni cu duty cycle adaptiv.
Etică. Procedură veterinară, fără GPS, risc minim.

3.4 Gateway LoRaWAN

Specificație. 8 până la 16 canale, GNSS, Ethernet, 4G ca backup, PoE. IP67.
Densitate. 1 la 2 km urban, 3 la 5 km linie de vizare rural.
Server rețea. ChirpStack sau TTI. Criptare end to end.

4. Flux de evenimente

Colierul emite BLE.
Balizele perimetrale detectează. Trimit LoRa uplink cu ID anonim și RSSI.
Motorul de reguli marchează evenimentul ca pre-perimetru sau intrare perimetru.
Serverul cere tagului să pornească UWB pentru 5 până la 10 secunde. Triangulare sub 1 m.
Avertizare. Push pentru cetățeni din zonă. Notificare în consola autorităților. Opțional sirenă discretă sau afișaj stradal.
Închidere. Dacă animalul se retrage, sistemul revine pe BLE-only pentru economie de energie.

5. Securitate și confidențialitate

• Identificatori unici pentru coliere. Nu se expune trasee istorice în aplicația publică.
• Criptare LoRaWAN cu chei unice per dispozitiv.
• Semnături la nivel de aplicație pentru pachete UWB activare.
• Loguri inviolabile și acces pe roluri. DPIA la startul proiectului.

6. Energie și mentenanță

• Balize și ancore pe solar cu baterie LiFePO4.
• Modul de iarnă. Scanare BLE la 2 secunde în loc de 1. UWB maxim 3 secunde.
• Vizite trimestriale pentru curățare panouri și test healthcheck.
• OTA pentru balize prin LoRa fragmente sau local prin BLE în teren.

7. Performanță țintă

• Timp alertă. Sub 10 secunde în perimetre UWB. 15 până la 30 secunde în zone doar BLE.
• Precizie. Sub 1 m cu UWB. 5 până la 15 m prin BLE triangulat.
• Disponibilitate. 99,5 la sută la nivel zonal cu redundanță gateway.
• Alerte false. Sub 5 la sută prin corelare multipunct și filtrare.

8. Costuri orientative pe perimetru

Exemplu pentru un parc urban de 0,25 km².
• 4 ancore UWB. 4 x 450 euro. 1.800 euro.
• 10 balize BLE+LoRa. 10 x 180 euro. 1.800 euro.
• 1 gateway LoRaWAN IP67. 1 x 900 euro. 900 euro.
• Panouri solare, baterii, montaj. 1.200 până la 1.800 euro.
• Licențe și cloud sau server propriu. 300 până la 600 euro pe an.
Total perimetru. 5.700 până la 7.100 euro, fără coliere.
Colier BLE+UWB. 220 până la 320 euro per urs, cu baterie mare.

9. Implementare pilot în 90 de zile

Ziua 0 până la 15. Site survey RF. Autorizații. Poziționare gateway.
Ziua 16 până la 45. Montaj gateway și balize. Calibrare UWB. Test densitate.
Ziua 46 până la 60. Integrare server. Motor reguli. App beta.
Ziua 61 până la 90. Test cu 10 până la 20 coliere. KPI, reglaj alertare, training operare.

10. Operare zi cu zi

• Dispecerat local monitorizează panoul.
• Echipa de teren intervine la alerte roșii.
• Campanie locală pentru populație. Reguli simple. Colectarea selectivă a deșeurilor.
• Raport săptămânal cu heatmap de proximitate și ore de vârf.

11. De ce LoRaWAN pur

• Zone cu acoperire celulară slabă și perimetre fixe.
• Cost lunar aproape zero.
• Ținta este avertizarea locală, nu urmărirea pe distanțe mari.

12. Limitări și gestionare

• Pădure deasă poate absorbi BLE. Se crește densitatea balizelor și se ridică punctele de montare.
• Iarnă severă reduce încărcarea solară. Se suplimentează bateriile și se activează modul low power.
• Lipsă de infrastructură pentru gateway. Se folosesc stâlpi de iluminat cu PoE din sursă fotovoltaică.