Autoritatea pentru Digitalizarea României a anunțat recent lansarea unei noi platforme digitale. Numele proiectului este RoePas, iar instituția îl prezintă ca pe:
„o infrastructură digitală națională care oferă un punct unic de acces la serviciile publice digitale pentru cetățeni, mediul de afaceri și instituțiile publice”.
Platforma a fost lansată în versiune beta. ADR invită cetățenii să o testeze și să trimită sugestii. Am făcut și eu acest lucru.
Platforma poate fi accesată aici: https://roepas.ro/ro/
În mod normal, pe site-ul „România Digitalizată” scriu despre proiecte care chiar ajută cetățenii. Platforme utile. Servicii reale. Instrumente digitale care reduc birocrația. De data aceasta nu este cazul.
De fapt, RoePas nu este un proiect nou
RoePas este, în esență, o relansare a unei platforme existente. Proiectul anterior se numea PCUe, Punctul de Contact Unic electronic. Puteți accesa aici: https://edirect.e-guvernare.ro/SitePages/landingpage.aspx
Platforma PCUe a fost lansată în anul 2016, într-un proiect finanțat din fonduri europene în valoare de peste 20,3 milioane lei. Scopul era unul clar și important: implementarea în România a cerințelor din Directiva europeană a serviciilor (2006/123/CE). Nu știu cât s-a mai cheltuit suplimentar și pentru RoePas.
Această directivă obligă statele membre ale Uniunii Europene să creeze „ghisee unice digitale”. Prin aceste platforme, orice furnizor de servicii din UE trebuie să poată:
- să își înregistreze activitatea
- să obțină autorizații
- să depună documente
- să finalizeze proceduri administrative
Totul online. Fără deplasări fizice. Fără dosare cu șină. Fără interacțiuni birocratice inutile.
Documentația oficială a proiectului PCUe descria foarte clar obiectivul:
„Prin intermediul Punctului de Contact Unic electronic, la care trebuie conectate autoritățile competente, clienții, cetățeni sau companii, trebuie să poată îndeplini de la distanță, prin mijloace electronice, toate procedurile și formalitățile necesare înregistrării, autorizării și desfășurării unei activități de prestare de servicii pe teritoriul României.”
Pe hârtie, conceptul este excelent.
Realitatea platformei
În practică, utilitatea platformei a fost aproape zero.
PCUe nu a devenit niciodată un portal real de servicii digitale. A rămas o colecție de informații generale despre proceduri administrative.
RoePas pare să repete același model. Interfața este mai modernă. Designul este mai aerisit. Dar conținutul și utilitatea rămân aproape identice.
Cu alte cuvinte, vorbim despre o schimbare de ambalaj.
Nu despre o transformare reală.
Problema reală. Lipsa integrării instituțiilor
Un portal de servicii publice funcționează doar dacă instituțiile sunt conectate la el.
Dacă ministerele, agențiile și autoritățile locale nu oferă servicii reale prin platformă, atunci portalul devine doar un catalog de informații.
Exact asta pare să fie situația în prezent.
Numărul instituțiilor integrate este foarte mic. Serviciile oferite sunt în mare parte informative. Nu există fluxuri complete de proceduri digitale.
Exemple concrete
Să luăm câteva situații simple din viața reală.
Vrei să vinzi o mașină.
Trebuie să mergi la Poliția Rutieră, la direcția de taxe locale și la alte instituții.
Vrei să înființezi un PFA.
Ajungi la Registrul Comerțului.
Vrei să devii șofer de ridesharing.
Trebuie să interacționezi cu ARR, ANAF și alte instituții.
În majoritatea cazurilor, procesul este același ca acum zece ani.
Cauți informații pe Google.
Descarci formulare de pe mai multe site-uri.
Completezi documente.
Mergi la ghișee.
Intrarea pe RoePas sau pe vechiul PCUe nu schimbă aproape nimic din acest proces.
O idee bună. O implementare care stagnează
Conceptul de „one stop shop digital” este corect. Este standard în Uniunea Europeană.
Țări precum Estonia, Danemarca sau Finlanda oferă de ani buni servicii publice complet digitale. În multe cazuri, procedurile administrative durează câteva minute și se finalizează integral online.
În România, discuția despre astfel de platforme durează de peste 15 ani. Progresul real rămâne foarte lent.
Platformele apar. Proiectele se relansează. Interfețele se schimbă. Dar pentru cetățean, experiența administrativă rămâne aproape aceeași.
Un detaliu interesant pentru orice observator al digitalizării publice. Tehnologia nu este problema principală. Serverele există. Software se poate scrie. Identitatea digitală există. Semnătura electronică există.
Blocajul real apare în altă parte. Procese administrative vechi, instituții care nu colaborează și sisteme informatice care nu comunică între ele.
Când aceste trei lucruri se aliniază, digitalizarea se întâmplă rapid. Estonia a făcut-o în mai puțin de zece ani. România încearcă de aproape două decenii.
Istoria tehnologiei arată ceva curios. Inovația nu e grea. Greu este să schimbi instituțiile care trebuie să o folosească.
România Digitalizată înseamnă mai mult decât platforme noi. Înseamnă servicii publice care chiar funcționează online.
